Corina Revnic

In viata, nu este suficient sa mergi,trebuie sa mergi inainte…

Am fost complimentata de multe ori pentru parul meu lung si frumos,dar nu multe dintre voi stiu ca parul meu nu a fost mereu asa,iar lupta pentru cresterea lui, a fost una de durata.
Mi-a placut dintotdeauna sa am parul lung ,dar, din pacate, nu a fost asa mereu.
La origine, parul meu este ondulat, nu cret,dar ondulat suficient cat sa nu fie drept,asa cum mi-l doream eu.
Lucram intr-un salon,acum mai bine de cinci ani, cand mi s-a oferit sansa sa fiu model pentru o demonstratie de indreptare a parului cu ajutorul keratinei. Toata lumea stia ca sunt nemultumita de parul meu ondulat, asa ca am fost super fericita cand acestia m-au ales pe mine. Zis si facut! A doua zi, eu si doi colegi ai mei ne-am prezentat la firma respectiva,nu ma voi complica sa ii dau nume,pentru ca nu asta vreau sa subliniez.
Acest procedeu a presupus, pret de cateva ore bune, spalarea parului cu un anumit sampon,uscarea lui, aplicarea minutioasa a keratinei pe intreg parul si, in final, intinderea acestuia, cu placa. Toate bune si frumoase pana la ultima procedura, cand, parul meu lung si negru,impartit in suvite extrem de subtiri, la trecerea placii incinse prin el a capatat o nunanta roscata….ba nu, nu era doar o nuanța,ma scuzati, era roscat de-a binelea.
M-am speriat, la fel si colega mea, dar fata care se ocupa de parul meu si care stapanea bine procedeul, ne-a linistit repede spunandu-ne ca este normal sa fie asa sub actiunea placii si isi va reveni. Toate bune atunci nu???? Doar ca nu si-a mai revenit deloc…..rosu a ramas…..ca dupa o decolorare agresiva….dar era drept….si lucios…asa am plecat de acolo, concluzionand ca vina a fost a mea, intrucat ma vopsisem cu o saptamana in urma si nu trebuia vopsit recent….pai bine-bine,acum o saptamana,dar sub stratul acesta de o saptamana dat pe par erau alte “n” straturi date ani la rand….in fine…intrebari fara raspuns….aveam sa astept alte doua saptamani asa,rosie-morcov, apoi ma puteam vopsi din nou, dar macar il aveam drept….si lucios….
Reactiile celor din jurul meu au fost cel putin ciudate,dar era normal, intrucat toata lumea era obisnuita cu mine neagra ca abanosul. In fond, erau doar doua saptamani…scuza asta a tinut fix pana la primul spalat, facut ca la carte, in salon, cu produse profesionale recomandate de ei, pentru parul indreptat cu keratina. Surpriza…..dupa spalare parul meu a inceput usor usor sa semene cu o matura:uscat si fara pic de luciu. Unde mai pui ca se rupea intr-o veselie.Am inteles repede ca trebuie tuns,dar ce tunsoare ca oricum m-as fi tuns tot inegal si scurt era.Din acel moment am capatat o obsesie legata de tuns. Nu mai accept sub nici o forma sa ma tunda cineva, ma tund singura,ciupindu-mi doar varfurile,daca pot spune asa, la fiecare vopsit. Am plans o vreme,dar nu m-a ajutat cu nimic. Atunci am inceput sa citesc despre hidratarea parului si sa o aplic pe parul meu,caci stiam ca intai trebuie reparat, apoi sa ma gandesc la crestere….uleiuri,masti,le-am incercat pe toate. Intr-un an de zile am reusit sa ii dau de cap,dar era mult mai rar decat inainte….
A urmat apoi cresterea lui….un proces greoi, ce a durat ani de zile. Am reusit, este lung,dar nu foarte des. M-am gandit o vreme ca este de la faptul ca nu il tund in mod regulat, dar nu imi cade mai tare decat oricarei alte femei cu care am vorbit despre asta si care si-l tunde in mod constant. Folosesc in continuare masti,ii acord atentie sporita la spalat, il las sa se usuce fara aport de caldura, folosesc protectie pentru el, nu folosesc in exces placa. Nu este cel mai rasfatat par, cu siguranta,dar ii acord o atentie deosebita pentru ca stiu prin ce am trecut si nu mai vreau…
Nu am scris aceasta postare pentru a acuza pe cineva, departe de mine acest gand,puteam sa o fac atunci daca asta vroiam, dar nu m-ar fi ajutat, raul era facut si nu se putea indrepta. Am scris-o in schimb,pentru ca aveti de invatat din experienta mea, trista. Am cliente carora le-am povestit patania mea si care au ramas mirate de cele auzite pentru ca ele folosesc de ceva vreme aceasta tehnica, ce am inteles ca se improspateaza o data la sase luni si nu le-a daunat, din contra, sunt foarte multumite. Se pare ca am avut eu ghinion…nu-i nimic, am invatat o lectie.
In schimb,va rog, pe voi, cele ce intentionati sa recurgeti la aceasta metoda sa fiti cu bagare de seama, sa va interesati inainte, sa intrebati,nu va fie rusine. Este parul vostru si trebuie sa cunoasteti atat beneficiile, cat si riscurile. Eu intr-adevar, nu am facut-o….

%d bloggers like this: