Corina Revnic

In viata, nu este suficient sa mergi,trebuie sa mergi inainte…

Iubesc la nebunie vara! Caldura care pe altii ii sufoca, pe mine ma face sa ma simt confortabil. Iubesc zilele lungi de vara, iubesc soarele, iubesc marea agitata, bronzul.Nu m-as satura niciodata de acest anotimp.
La polul opus in preferintele mele se afla iarna, care se apropie tot mai mult. Iarna nu functionez tocmai la capacitatea la care mi-as dori, ma simt somnoroasa mai tot timpul, ziua nu-mi ajunge niciodata sa fac ce mi-am propus, urasc sa ma trezesc dimineata, iar afara sa fie intuneric, sunt tot timpul infrigurata(poate si pentru ca urasc sa ma infofolesc), desi sunt nascuta in miezul iernii.
Acest anotimp, insa, are frumusetea lui incontestabila atunci cand vine vorba despre cea mai frumoasa sarbatoare: Craciunul.
Pentru mine, Craciunul incepe inca din noiembrie cand magazinele capata straie de sarbatoare si apar mandarinele. Mirosul mandarinelor mereu ma face sa exclam: “A venit Craciunul!” Imi trec in revista toate decoratiunile de acasa, ma inspir si fac chiar eu, de multe ori impreuna cu copiii, altele noi(sunt un fel de experta in manuirea pistolului de lipit. In preajma Craciunului, el este arma mea secreta), imi fac planuri pentru decorarea casei, ador serile in care ne uitam la fime tematice, colind magazinele cautand cele mai reusite globulete, ascult colinde vechi si noi.
Mi-e dor de iernile din copilarie. Mi-e dor ca singura grija sa-mi fie lista Mosului. Mi-e dor sa nu imi pese de frigul de afara. Mi-e dor sa plec la colidat,din usa in usa. Mi-e dor de vremurile in care,copil fiind, era totul usor.
Magia Craciunului ne-a cuprins pe multi dintre noi din copilarie, cand il asteptam nerabdatori, dar si putin tematori pe Mosul. Pe mine niciodata nu m-a dezamagit. Cand crestem insa, pierdem aceasta magie din pacate. De ce cred eu ca o pierdem? Pentru ca incetam sa credem in ea.
Eram in clasa I, cand, la ora de religie, dl. profesor ne-a vorbit despre sarbatoarea Craciunului. Ne-a povestit despre nastere Domnului, despre credinta, despre post si importanta lui,iar cand am ajuns cu discutia la subiectul care ne interesa mai mult, Mos Craciun, ne-a povestit despre o legenda si ne-a intristat fara motiv, spunandu-ne ca Mos Craciun, din punct de vedere al credintei este o fabula, scornita pentru bucuria copiilor.
M-am dus acasa plangand, convinsa ca ai mei parinti m-au mintit tot timpul , suparata pe mama, pe tata, pe reni, pe atatea scrisori scrise degeaba, pe toti biscuitii copti in noaptea de Ajun si pe cumintenia mea din preajma Craciunului, cand stiam ca Mosul se pregateste sa citeasca lista. I-am spus mamei,printre lacrimi ca stiu adevarul, ca Mosul nu exista!
Mama m-a privit cu mila, si cu iubire mi-a spus:
“Stii, Mos Craciun chiar exista! El exista, dar nu pentru toata lumea. Mosul vine doar la cei care cred! Daca incetezi sa crezi in aceasta magie, vor inceta si cadourile. Alegerea iti apartine.”
Va dati seama de alegerea mea: eu si astazi cred in magia Mosului. Sa stiti ca functioneaza. Nu a trecut un Craciun fara cadouri.
Asa i-am spus si eu la randul meu, copilului meu, cand a fost vremea si va asigur ca si el crede.
De vreo patru ani tot visez un Craciun de poveste, cu fulgi mari de zapada in noaptea de Ajun. Cu toate acestea, niciodata nu am plecat de Craciun sa caut zapada, daca nu a fost prin Bucuresti. Craciunul mereu a fost si va fi, pentru mine sarbatoarea familiei. Este acea noapte magica, ce ne aduna pe toti impreuna, oricat de departe am fi in restul anului.
Noaptea aceea magica a nasterii Domnului are puterea sa ne apropie, sa ne faca mai buni, mai rabdatori, mai intelegatori, sa ne aminteasca despre bucurie, surprize, familie, iubire, iertare.
Anul acesta stiu ca nu va mai fi acelasi Craciun. Scriu asta cu lacrimi in ochi stiind ca familia mea nu mai este completa. Bunica mea cea buna si iubitoare, cea care mereu avea grija de noi,ne pregatea cele mai bune mancaruri, dulciuri, cea care avea mereu grija sa avem pijamale noi in noaptea de Craciun, nu mai este….Eu nu stiu cum va fi acest Craciun fara ea, mai bun sigur nu va fi, dar voi, cei care veti avea bunicii stransi in jurul mesei de Craciun, fiti fericiti. Iubiti-I! Nu lasati nici un Craciun sa treaca fara sa-i bucurati, fara sa va vada, fara sa stie ca sunteti acolo pentru ei. Eu anul trecut, nu m-am gandit la asta….

%d bloggers like this: